Skip to main content

Sahara Cuprins Etimologie | Așezare | Geografie | Geologie | Zăcăminte | Istoric | Populație | Floră | Faună | Potențial energetic | Vezi și | Note | Legături externe | Meniu de navigareSoarele Saharei ar putea furniza energia pentru toată EuropaSaharaPortal SaharaFlora și fauna SahareiPe vremea când Sahara era verde și roditoare...Apele de sub SaharaSahara, “cheia” primelor migratii umanemcb12137606n(data)4051293-91004431500569946ge237101125111751125111751

SaharaCuvinte și expresii în limba arabă


arabădeșertPamântAfricaStatelor Unite ale AmericiiGermanieiOceanului AtlanticMarea RoșiehamadeSerirerguriTuaregCartaginaEvul Mediusecolul al XIX-leaMunții AtlasMării MediteraneSudanNiluluiDeșertul ArabieiMarocAlgeriaTunisiaLibiaEgiptMauritaniaMaliNigerCiadSudanSenegalBurkina FasoPasat1922HoggarTassili n'AjjerTibestiEmi KoussiVadiNubiaTropicului RaculuisarecărbunecuprumanganuraniuplumbvolframtitanzincNiluluiEufratuluiTigruluisecolul al VI-lea î.Hr.secolul al II-lea î.Hr.EgiptAnatoliaEgeeEpoca Bronzuluisecolul al XVI-lea î.Hr.faraonuluiRamses al III-leaLibiasecolul I î.Hr.Egiptuluisecolul al VII-lea î.Hr.cămilaAfricaPtolomeusecolul al V-lea î.Hr.GaramantuluiarabiberberimauritubutuaregilorscorpionistruțiAlgerianBayudaChalbiDanakilDjurabEstFerioFarafraKalahariLibianNamibNubianNyiriRichtersveldSaharaTénéréDeșertul MoçâmedesAd-DahnaArabAral KarakumAralkumBadain JaranBetpak-DalaCholistanDasht-e KavirDasht-e LutDasht-e MargohDasht-e NaomidGurbantünggütGobiHamiIndus ValleyJudeanKarakumKharanKumtagKyzyl KumLopNefudNegevOrdosQaidamRub al-ChaliRussian ArcticRegistanSaryesik-AtyrauSirianTaklamakanTenggerThalTharTihamahUstyurt PlateauWahiba SandsLiwaAcconaBardenas RealesBłędówCabo de GataDeliblatska PeščaraPlatoul IslandezOltenian SaharaRynTabernasAlvordAmargosaBaja CaliforniaBlack RockCarcrossChanneled scablandsChihuahuanEscalanteForty MileMarele Deșert AltarMarele BazinMarele Deșert de SareGreat SandyJornada del MuertoKaʻūLechuguillaMojaveNorth American ArcticOwyheeDeșertul PaintedDeșertul Red SevierSmoke CreekSonoraTule (Arizona)Tule (Nevada)YpYuhaYumaGibsonMarele Deșert NisiposMarele Deșert VictoriaMicul Deșert NisiposDeșertul NullarborPaintedPedirkaSimpsonStrzeleckiSturt's StonyTanamiTirariAtacamaLa GuajiraLos Médanos de CoroMontePatagonianSechuraTatacoaAntarcticaArctica












Sahara




De la Wikipedia, enciclopedia liberă






Jump to navigation
Jump to search




Deșertul Sahara văzut din satelit


Sahara (în arabă: الصحراء الكبرى‎, al-ṣaḥrāʼ al-kubrá, având înțelesul de „cel mai mare deșert”) este cel mai mare deșert uscat, și al treilea cel mai mare de pe Pamânt, după Antarctica și Arctica, cu o suprafață de 9.400.000 km². Sahara cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafața Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decât suprafața Germaniei. Acest deșert uscat se întinde de la țărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roșie alcătuind un trapez cu o lățime în vest de 4.500 - 5.500 km, iar în nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stâncoasă (hamade), cu pietriș (Serir), pustiul de nisip (erguri) ocupând o suprafață mai redusă.




Oază în Libia




Cuprins





  • 1 Etimologie


  • 2 Așezare


  • 3 Geografie


  • 4 Geologie


  • 5 Zăcăminte


  • 6 Istoric


  • 7 Populație


  • 8 Floră


  • 9 Faună


  • 10 Potențial energetic


  • 11 Vezi și


  • 12 Note


  • 13 Legături externe




Etimologie |


Denumirea Sahara provine din limba arabă - „Sahara” în dialectul Tuareg înseamnă „deșertul de nisip”. O altă ipoteză este aceea că provenința expresiei ar fi „sahraa” sau „es-sah-ra” ce înseamnă sterp, steril. Romanii au numit ținutul din sudul provinciei Cartagina „Deserta” ca ținut nelocuit, părăsit. În Evul Mediu era numit pur și simplu „Marele Deșert”, iar în secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - „Sahara”. Arabii denumesc Sahara „Bahr bela ma” ce ar însemna „Mare fără apă”.



Așezare |


Deșertul Sahara ocupă aproape în întregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic și până la Marea Roșie, și pe 1930 km de la nord la sud, de la Munții Atlas și țărmul Mării Mediterane și până în zona savanelor din regiunea Sudan. În sens restrâns, se întinde în est numai până la Valea Nilului; deșertul de la est de Nil, până la Marea Roșie, este cunoscut sub numele de Deșertul Arabiei. Sahara ocupă mari porțiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan și o mică parte din Senegal și Burkina Faso.



Geografie |




O imagine tipică de deșert fierbinte, Deșertul Libiei


Clima este tropical-deșertică, cu temperaturi medii ridicate (38 °C), deosebit de fierbinte și uscată; vântul dominant tot timpul anului este vântul Pasat, un vânt uscat ce aduce ploi rare. Variațiile mari de temperatură de la zi la noapte care au atins în unele cazuri 45 °C(noaptea 5 °C - ziua 50 °C) au determinat formarea deșertului. Iarna, pe timpul nopții temperatura scade până la -10 grade, pe când vara atinge în timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitațiile sunt reduse (20–200 mm/an) și amplitudini termice diurne foarte mari (30 °C în aer și 70 °C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10 °C, iar a lunii iulie 35 °C. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată în septembrie 1922 la Al-'Azīzīyah (Libia), iar minima absolută -18 °C (pe timp de noapte). Sahara este o regiune endoreică, lipsită de cursuri de apă permanente, rețeaua hidrografică fiind reprezentată prin ueduri, care se umplu cu apă în timpul ploilor ocazionale.


Munții din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n'Ajjer și Tibesti cu vârful Emi Koussi (3415 m), și sunt de asemenea gropi (cratere) făcute de meteoriți, cea mai mare atingând diametrul 31 km .



Geologie |


Fundamentul cristalin, acoperit de gresii și calcare paleozoice, mezozoice și terțiare, apare la suprafață în vest, precum și în masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (în zonele montane și în platourile vulcanice din Libia și din Mauritania), regurile și ergurile.


Cercetătorii deșertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara că în acest ținut în trecut (o perioadă de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive „umede” și „uscate”. Faptul că au fost zone cu o vegetație mai bogată este dovedit și de o serie de „picturi pe stânci” din vadul râului uscat Vadi, sudul Egiptului și nordul Sudanului, (Nubia). Deșertul are în general două tipuri de climat: subtropical uscat în nord și tropical uscat în sud.


Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constantă ridicată datorată Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru condițiile de deșert cu o medie de 13 °C. Verile sunt foarte fierbinți cu temperatura maximă înregistrată de 58 °C. Precipitațiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad îndeosebi din decembrie până în martie, și aproape deloc în mai-iunie. În luna august se înregistrează cele mai multe furtuni de nisip.


Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat în general de o masă de aer continental stabil și o masă instabilă de aer marin. Temperatura medie în această regiune este de 17.5 °C. Precipitațiile medii anuale în această zonă sunt în general de 5 inch și poate apărea zǎpadă în zonele mai înalte, în zona vesticǎ a regiunii tropicale. Curentul reduce semnificativ precipitațiile și scade temperatura medie crescând umiditatea și probabilitatea de a se înregistra ceață.



Zăcăminte |


Nordul Saharei dispune de numeroase bogății naturale. Petrolul și gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia și Tunisia, iar fierul și fosforitele, din Mauritania și Sahara Occidentală. Alte zăcăminte existente: sare, cărbune, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan și zinc.



Istoric |


În perioada neolitică o parte a deșertului era mai umedă decât azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, și valea Tigrului. În secolul al VI-lea î.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura și abia în secolul al II-lea î.Hr. cu creșterea cailor (conform picturilor din peșteriile din Egipt Anatolia, bazinul mării Egee). În Epoca Bronzului în secolul al XVI-lea î.Hr. s-au perfecționat armele de luptă, introducându-se carele de luptă (război). În timpul faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de război, 184 de cai, luate ca pradă de război în campania militară din Libia. În secolul I î.Hr. începe perioada uscată a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptată a agriculturii și creșterii animalelor. Prin cucerirea Egiptului de către asirieni în secolul al VII-lea î.Hr. ajunge cămila în Africa, înlocuind treptat calul; în timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltată creșterea cămilelor. În Sahara centrală din secolul al V-lea î.Hr. înflorește imperiul Garamantului, un oraș de oază care face un comerț intensiv cu bazinul mării mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai târziu cucerit de arabi.



Populație |


Populația rară a Saharei constă în special din arabi, berberi, mauri; pe lângă aceștia sunt neamurile tubu și tuaregilor (60%). Pe lângă creșterea animalelor care era până în secolul al XIX-lea, comerțul cu caravanele prin deșert a devenit o importantă ramură economică a acestor popoare nomade. Regimul statelor din această regiune încearcă să determine populația nomadă de a se stabili în localități, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populației este influențată și de descoperirea zăcămintelor de țiței și gaz natural, apărând în partea nordică a deșertului o serie de așezări noi. În vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație.



Floră |


Flora este xerofilă, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc.



Faună |


Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de deșert.



Potențial energetic |


Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina solară din Sahara și Orientul Mijlociu.[1]



Vezi și |


  • Listă de superlative geografice


Note |



  1. ^ Soarele Saharei ar putea furniza energia pentru toată Europa, 23 iulie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 20 aprilie 2016



Legături externe |



Commons


Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sahara



  • fr Portal Sahara


  • fr Flora și fauna Saharei


  • Pe vremea când Sahara era verde și roditoare..., 3 februarie 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă


  • Apele de sub Sahara, 16 septembrie 2011, Nicu Pârlog, Descoperă


  • Sahara, “cheia” primelor migratii umane, 11 noiembrie 2009, Descoperă













Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sahara&oldid=12705665










Meniu de navigare



























(RLQ=window.RLQ||[]).push(function()mw.config.set("wgPageParseReport":"limitreport":"cputime":"0.236","walltime":"0.338","ppvisitednodes":"value":1141,"limit":1000000,"ppgeneratednodes":"value":0,"limit":1500000,"postexpandincludesize":"value":83649,"limit":2097152,"templateargumentsize":"value":62143,"limit":2097152,"expansiondepth":"value":12,"limit":40,"expensivefunctioncount":"value":6,"limit":500,"unstrip-depth":"value":0,"limit":20,"unstrip-size":"value":521,"limit":5000000,"entityaccesscount":"value":1,"limit":400,"timingprofile":["100.00% 231.036 1 -total"," 55.15% 127.425 1 Format:Commonscat"," 24.22% 55.954 1 Format:Deșerturi"," 22.47% 51.924 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 18.05% 41.692 1 Format:Informații_bibliotecare"," 2.45% 5.651 2 Format:Fr_icon"," 1.93% 4.464 1 Format:Tnavbar"," 1.74% 4.017 2 Format:!)"," 1.49% 3.449 110 Format:·"," 1.22% 2.825 1 Format:Indicație_limbă"],"scribunto":"limitreport-timeusage":"value":"0.080","limit":"10.000","limitreport-memusage":"value":2187487,"limit":52428800,"cachereport":"origin":"mw1275","timestamp":"20190703052119","ttl":2592000,"transientcontent":false););"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Sahara","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Sahara","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q6583","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q6583","author":"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects","publisher":"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png","datePublished":"2006-05-27T14:41:06Z","dateModified":"2019-03-31T18:57:46Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Sahara_satellite_hires.jpg","headline":"Cel mai mare deu0219ert"(RLQ=window.RLQ||[]).push(function()mw.config.set("wgBackendResponseTime":142,"wgHostname":"mw1264"););

Popular posts from this blog

19. јануар Садржај Догађаји Рођења Смрти Празници и дани сећања Види још Референце Мени за навигацијуу

Israel Cuprins Etimologie | Istorie | Geografie | Politică | Demografie | Educație | Economie | Cultură | Note explicative | Note bibliografice | Bibliografie | Legături externe | Meniu de navigaresite web oficialfacebooktweeterGoogle+Instagramcanal YouTubeInstagramtextmodificaremodificarewww.technion.ac.ilnew.huji.ac.ilwww.weizmann.ac.ilwww1.biu.ac.ilenglish.tau.ac.ilwww.haifa.ac.ilin.bgu.ac.ilwww.openu.ac.ilwww.ariel.ac.ilCIA FactbookHarta Israelului"Negotiating Jerusalem," Palestine–Israel JournalThe Schizoid Nature of Modern Hebrew: A Slavic Language in Search of a Semitic Past„Arabic in Israel: an official language and a cultural bridge”„Latest Population Statistics for Israel”„Israel Population”„Tables”„Report for Selected Countries and Subjects”Human Development Report 2016: Human Development for Everyone„Distribution of family income - Gini index”The World FactbookJerusalem Law„Israel”„Israel”„Zionist Leaders: David Ben-Gurion 1886–1973”„The status of Jerusalem”„Analysis: Kadima's big plans”„Israel's Hard-Learned Lessons”„The Legacy of Undefined Borders, Tel Aviv Notes No. 40, 5 iunie 2002”„Israel Journal: A Land Without Borders”„Population”„Israel closes decade with population of 7.5 million”Time Series-DataBank„Selected Statistics on Jerusalem Day 2007 (Hebrew)”Golan belongs to Syria, Druze protestGlobal Survey 2006: Middle East Progress Amid Global Gains in FreedomWHO: Life expectancy in Israel among highest in the worldInternational Monetary Fund, World Economic Outlook Database, April 2011: Nominal GDP list of countries. Data for the year 2010.„Israel's accession to the OECD”Popular Opinion„On the Move”Hosea 12:5„Walking the Bible Timeline”„Palestine: History”„Return to Zion”An invention called 'the Jewish people' – Haaretz – Israel NewsoriginalJewish and Non-Jewish Population of Palestine-Israel (1517–2004)ImmigrationJewishvirtuallibrary.orgChapter One: The Heralders of Zionism„The birth of modern Israel: A scrap of paper that changed history”„League of Nations: The Mandate for Palestine, 24 iulie 1922”The Population of Palestine Prior to 1948originalBackground Paper No. 47 (ST/DPI/SER.A/47)History: Foreign DominationTwo Hundred and Seventh Plenary Meeting„Israel (Labor Zionism)”Population, by Religion and Population GroupThe Suez CrisisAdolf EichmannJustice Ministry Reply to Amnesty International Report„The Interregnum”Israel Ministry of Foreign Affairs – The Palestinian National Covenant- July 1968Research on terrorism: trends, achievements & failuresThe Routledge Atlas of the Arab–Israeli conflict: The Complete History of the Struggle and the Efforts to Resolve It"George Habash, Palestinian Terrorism Tactician, Dies at 82."„1973: Arab states attack Israeli forces”Agranat Commission„Has Israel Annexed East Jerusalem?”original„After 4 Years, Intifada Still Smolders”From the End of the Cold War to 2001originalThe Oslo Accords, 1993Israel-PLO Recognition – Exchange of Letters between PM Rabin and Chairman Arafat – Sept 9- 1993Foundation for Middle East PeaceSources of Population Growth: Total Israeli Population and Settler Population, 1991–2003original„Israel marks Rabin assassination”The Wye River Memorandumoriginal„West Bank barrier route disputed, Israeli missile kills 2”"Permanent Ceasefire to Be Based on Creation Of Buffer Zone Free of Armed Personnel Other than UN, Lebanese Forces"„Hezbollah kills 8 soldiers, kidnaps two in offensive on northern border”„Olmert confirms peace talks with Syria”„Battleground Gaza: Israeli ground forces invade the strip”„IDF begins Gaza troop withdrawal, hours after ending 3-week offensive”„THE LAND: Geography and Climate”„Area of districts, sub-districts, natural regions and lakes”„Israel - Geography”„Makhteshim Country”Israel and the Palestinian Territories„Makhtesh Ramon”„The Living Dead Sea”„Temperatures reach record high in Pakistan”„Climate Extremes In Israel”Israel in figures„Deuteronom”„JNF: 240 million trees planted since 1901”„Vegetation of Israel and Neighboring Countries”Environmental Law in Israel„Executive branch”„Israel's election process explained”„The Electoral System in Israel”„Constitution for Israel”„All 120 incoming Knesset members”„Statul ISRAEL”„The Judiciary: The Court System”„Israel's high court unique in region”„Israel and the International Criminal Court: A Legal Battlefield”„Localities and population, by population group, district, sub-district and natural region”„Israel: Districts, Major Cities, Urban Localities & Metropolitan Areas”„Israel-Egypt Relations: Background & Overview of Peace Treaty”„Solana to Haaretz: New Rules of War Needed for Age of Terror”„Israel's Announcement Regarding Settlements”„United Nations Security Council Resolution 497”„Security Council resolution 478 (1980) on the status of Jerusalem”„Arabs will ask U.N. to seek razing of Israeli wall”„Olmert: Willing to trade land for peace”„Mapping Peace between Syria and Israel”„Egypt: Israel must accept the land-for-peace formula”„Israel: Age structure from 2005 to 2015”„Global, regional, and national disability-adjusted life years (DALYs) for 306 diseases and injuries and healthy life expectancy (HALE) for 188 countries, 1990–2013: quantifying the epidemiological transition”10.1016/S0140-6736(15)61340-X„World Health Statistics 2014”„Life expectancy for Israeli men world's 4th highest”„Family Structure and Well-Being Across Israel's Diverse Population”„Fertility among Jewish and Muslim Women in Israel, by Level of Religiosity, 1979-2009”„Israel leaders in birth rate, but poverty major challenge”„Ethnic Groups”„Israel's population: Over 8.5 million”„Israel - Ethnic groups”„Jews, by country of origin and age”„Minority Communities in Israel: Background & Overview”„Israel”„Language in Israel”„Selected Data from the 2011 Social Survey on Mastery of the Hebrew Language and Usage of Languages”„Religions”„5 facts about Israeli Druze, a unique religious and ethnic group”„Israël”Israel Country Study Guide„Haredi city in Negev – blessing or curse?”„New town Harish harbors hopes of being more than another Pleasantville”„List of localities, in alphabetical order”„Muncitorii români, doriți în Israel”„Prietenia româno-israeliană la nevoie se cunoaște”„The Higher Education System in Israel”„Middle East”„Academic Ranking of World Universities 2016”„Israel”„Israel”„Jewish Nobel Prize Winners”„All Nobel Prizes in Literature”„All Nobel Peace Prizes”„All Prizes in Economic Sciences”„All Nobel Prizes in Chemistry”„List of Fields Medallists”„Sakharov Prize”„Țara care și-a sfidat "destinul" și se bate umăr la umăr cu Silicon Valley”„Apple's R&D center in Israel grew to about 800 employees”„Tim Cook: Apple's Herzliya R&D center second-largest in world”„Lecții de economie de la Israel”„Land use”Israel Investment and Business GuideA Country Study: IsraelCentral Bureau of StatisticsFlorin Diaconu, „Kadima: Flexibilitate și pragmatism, dar nici un compromis în chestiuni vitale", în Revista Institutului Diplomatic Român, anul I, numărul I, semestrul I, 2006, pp. 71-72Florin Diaconu, „Likud: Dreapta israeliană constant opusă retrocedării teritoriilor cureite prin luptă în 1967", în Revista Institutului Diplomatic Român, anul I, numărul I, semestrul I, 2006, pp. 73-74MassadaIsraelul a crescut in 50 de ani cât alte state intr-un mileniuIsrael Government PortalIsraelIsraelIsraelmmmmmXX451232cb118646298(data)4027808-634110000 0004 0372 0767n7900328503691455-bb46-37e3-91d2-cb064a35ffcc1003570400564274ge1294033523775214929302638955X146498911146498911

Кастелфранко ди Сопра Становништво Референце Спољашње везе Мени за навигацију43°37′18″ СГШ; 11°33′32″ ИГД / 43.62156° СГШ; 11.55885° ИГД / 43.62156; 11.5588543°37′18″ СГШ; 11°33′32″ ИГД / 43.62156° СГШ; 11.55885° ИГД / 43.62156; 11.558853179688„The GeoNames geographical database”„Istituto Nazionale di Statistica”проширитиууWorldCat156923403n850174324558639-1cb14643287r(подаци)